T.I.C

Ceata de colindători

Tradiția, cultura și limba - factori definitorii ai existenței unui popor

Scopul proiectului:

familiarizarea copiilor cu obiceiuri și tradiții păstrate de-a lungul timpului de către oamenii acestor locuri și cultivarea respectului față de tradițiile culturale și obiceiurile de iarnă din această zonă folclorică
formarea și dezvoltarea la copii a unor componente educaționale, morale și de caracter
cunoașterea și valorificarea obiceiurilor și tradițiilor populare românești prin practicarea,respectarea și transmiterea lor generațiilor actuale și viitoare
cultivarea sentimentului de admirație pentru comorile de artă ale creației populare românești

Obiectivele proiectului:

valorificarea tradițiilor și obiceiurilor populare
cultivarea dragostei și respectului pentru tradițiile ,obiceiurile și folclorul românesc
receptarea frumosului din arta populară
stimularea implicării părinților și a altor factori educaționali în derularea activitătilor
promovarea unor relatii reciproce între părinți și alți factori educaționali , pentru a transmite copiilor valorile spirituale ale poporului nostru

Importanța tradițiilor în țara noastră este pentru păstrarea identității naționale și divertismentului.

Rolul acestui priect pentru dezvoltarea noastra ca învățători are ca scop devoltarea conștientă s potențialului biopsihic al omului și formarea unui tip de personalitate solicitat de condițiile prezente.
Metodele propuse pentru realizarea acestui proiect:

povestirea,
descrierea,
modelarea analitică și conceptuală a fundamentelor teoretice,
bibliometrie-numărare, analiza conținutului.

Tradiția înseamnă transmiterea continuă a unui conținut cultural de-a lungul istoriei de la un eveniment generator sau un trecut imemorabil. Aceast patrimoniului intangibil poate fi vectorul identității unei comunități umane. În sensul său absolut, tradiția este o memorie și o idee, într-un cuvânt o conștiință colectivă; o amintire a ceea ce a fost, alături de datoria de a transmite mai departe și a îmbogății. Cu articolul nedefinit, o tradiție poate însemna totodată o mișcare religioasă, sau mai degrabă, o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile populare. Ea este un semn viguros al existentei unui popor.

Cultura reprezintă o moștenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicație specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul și artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactivă (telefonul). În același fel se transmit gesturile, ritualurile, cunoștințele teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi însușita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar și prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,cărți, numere, reguli).

Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei,francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova, unde circa 75% din populație o consideră limbă maternă.

În comuna unde locuiesc ,în fiecare an tradițiile se păstrează și se organizează diferite activitați cu copii, părinții, cadrele didactice, cu sătenii și domnul primar.

De Anul Nou copii și sătenii au obiceiul de a merge cu colindul, cu uratul, cerbul, capra, ursul, cu sorcova,căiuții și cu struțul.

Începând cu ziua de 24 decembrie sătenii îmbrăcați în porturi populare tradiționale specifice satului, pornesc a merge cu colindul. Uliţele satelor răsună de glasul colindătorilor, care urează pe la casele gospodarilor sănătate, fericire şi prosperitate în anul ce vine.Aceștia primesc bani,colaci,nuci și diferite dulciuri.

Colinde,colinde...

Primul colind, care se cântă la fiecare casă, este colindul de uşă sau de fereastră. Prin aceast colind se invocă trezirea rituală a gazdelor, pentru a-i întâmpina pe colindătorii ce le aduc vestea naşterii lui Hristos şi pentru a se pregăti să celebreze marea sărbătoare a Naşterii Domnului: “Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut”. Refrenul “Florile dalbe”, des întâlnit în poezia colindelor, are astăzi numai o valoare simbolică. Se presupune, însă, că la origine el era o formulă magică, rostită concomitent cu atingerea persoanei colindate cu o ramură înflorită de măr.

Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia.

Cerbul din comuna noastră este cel mai apreciat în zona Moldovei ,dar și peste hotare în Chișinău si Ucraina. Cei ce participă la acest joc al cerbului sunt îmbrăcați în bluze roșii,pantaloni albaștri,încălțați cu opinci,iar pe cap poartă coifuri realizate din mărgele,bucătele de sticlă și pamblică colorată.

Cerbul de la Heleșteni

Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe.

Băieții din satul meu natal,în grupe de câte 5-7 ,au obiceiul de a merge in fiecare an cu capra. Aceștia merg pe la casele sătenilor îmbracați în port tradițional și cu opinci în picioare.

Capra lui Hîra

Capra cu care umblă se realizează dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea, însă cei mai pricepuți în confecționat obiecte tradiționale realiează capra dintr-un țol,un lemn,pamblică colorată și oglindă spartă bucați.

În jocul caprei acestora li se alătură o persoana cu fluierul șii una cu doba. Băieții doresc în special să meargă la casele cu fete pentru a le lua la dans. În comuna noastra capra este o tradiție foarte frumoasă.

Mascații de la Heleșteni

Mascații din comună care încep să umble prin sat să ure fetele sau sărbătoriții sunt un simbol la fel de frumos și important. Costumul acestora este confecționat din comanac,clopote,pârâitoare,centuri,nailoane,badana,globuri,iar hainele sunt realizate din material scump.

Izvorâte din experiență și înțelepciune de viață,din bucurie sau de durere,din năzuințele și dorurile românului , din setea de liniște sau din dragostea pentru frumos,elementele de cultură și tradițiile populare transmit valori și creează punți de legătură între generații .

Tradițiile, obiceiurile, portul și folclorul sunt comori inestimabile ce definsec un popor făcându-l unic, statornic și nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Ele sunt documente grăitoare privind istoria și cultura acestor locuri. Imensul tezaur folcloric al acestei zone constituie o componentă valoroasă , o moștenire de preț, pentru toți cei care trăiesc și viețuiesc în acest județ.

Această moștenire trebuie dusă mai departe ,pentru că un popor trebuie să trăiască prin ceea ce lasă prin fiii săi. Dorim să înoculăm copiilor dragostea și respectul pentru tradițiile și obiceiurile românești.

Dintr-o astfel de perspectivă și motivați moral față de cei ce au trăit și au muncit înăintea noastră pe meleagurile Moldovei , ne dorim a fi păstrătorii și continuatorii acestor "comori de suflet românesc".

https://youtu.be/JmwXBRescg8

Ca viitor cadru didactic ,împreună cu copiii și părinții voi organiza diferite activități formale pentru a merge cu tradiția mai departe.

Acest exercițiu vizează dobândirea de cunoștințe, formarea de abilități ,aptitudini și atitudini.